1. sa nu care cumva

cand a cantat cocosu de miez de noapte, mi-am dat seama ca nu s-a culcat odata cu gainile ci a umblat dupa alte pasarici pana tarziu, dar sa revenim, la ceas de noapte, unde nu ma scol io in capu oaselor, aprind o lumanare d'aia din seu de capra si-ncep sa-mi pun in ranita, ce mi-o ramasera din catanie, doua ii, doua perechi de itari, cizmele mele cu scart, doua perechi de obiele si intr-un stergar o bucata de pita si o bucata de slana cam de doua dejte, in picioare, mai pun brisca, iasca sintr-o bucata de gazeta - tutunu lu al bartran, ca el oricum mai gaseste.
Imi leg bine obielele cu un capat de sfoara si imi potrivesc opincile cu botu spre nord si da-i frate spre ulm. cand ies pe poarta scubidu, turbu al de ne pazea ograda unde nu da odata glas in linistea noptii de sa ma cac pe mine, les morts de ta mere zic sa nu carecumva sa latri, ca-ti pun o caramida sub coite si cu cealalta jbuf si ramai doar unchi. no si pe linistea aia plina de stele m-am uitat inca odata la izba noastra cu melancolie, mi-am potrivit traista-n bat si catinel am luat-o spre deal.

spre ulm vad in scanteieri de raze selenare parca niste umbre fugitive, au iesit moroii sa caute suflete ma gandesc in capu cela, insa oarecum cu inima batanda de emotie, inaintez precaut ascuns in umbre negre ca riga cripto. pe masura ce inaintez imi dau seama ca acolo e ceva invalmasie de glasuri infundate si trupuri intr-o lupta surda. smulg din gardul care se furisa in spatele meu un par mai de doamne ajuta si ma indrept ca o felina de clasa medie spre trosnetele si icniturile de langa ulm.
ca un cutit prin creier aud glasul sfasiat al mandrei mele acoperit de o mana criminala, din doua salturi ajung langa ghemul zvorcolinduse si scuipat in palme chitesc moalele capului aluia de era calare pe mandra mea si cu o lovitura bine plasata, gen bulls eye, il las lat la pamant, stropind pamantul de iulie insetat cu sangele ce in noaptea neagra parea si mai negru.
iau mandra-n brata si o pipai sa vad daca-i intreaga, slava domnului are toate patru picioarele la locul lor poate exceptand ochiu vanat si un cucui cat inca un cap ce i se zarea din frunte. m-a strans in brata si ea recunoscandu-ma, apoi a inceput in zvacniri sa planga, cu sanii ei dolofani tresarind pe pieptul meu. am lasat-o un pic si m-am apropiat de ala de-i aplicasem lovitura cu damage marit, nu degeaba invatasem karate cu paru, statea inca inconstient, insa prevazator tineam in dreapta paru si cu stanga il intorc cu fata in sus.
cand i-am vazut fata sa-mi pice fata nu alta, am scapat paru din mana, iar mandra mea a inceput sa sughite si mai tare. simteam picerele de plumb tinutuite de pamant, mainile grele balanganite pe langa corp nu-mi raspundeau la comenzi.
dupa cinci minute de perplexitate, ca un dus cu apa rece peste pielea mea ca a gainii, incepeam sa am si noduri in gat.
doamne dumnezaule, cel ce esti fara de moarte, atata rugaciune mi-o trecutara prin tartacuta, apoi simtind incet pulsu-mi revenind la un ritm cat de cat mai alegro, intr-un moment de minima luciditate i-am bagat doua dejte sub carotida cautandu-i pulsu.